IULIU MUREŞIANU (1900-1956) Compozitor

S-a născut la 29 ianuarie 1900. Familiarizat de mic copil cu muzica şi educat în sentimentul unui ataşament deosebit faţă de valorile naţionale româneşti, Iuliu Mureşianu a continuat, pe o treaptă superioară, opera şi tradiţiile statornicite de către ilustrul său tată, Iacob Mureşianu, întrebuinţând toate mijloacele şi întreaga concepţie componistică contemporană.

AUREL A. MUREŞIANU (1889-1950)

Istoric şi publicist. S-a născut la 15 iulie 1889. Îşi face studiile secundare în Braşov, apoi se înscrie la Facultatea de litere şi filosofie de la Universitatea din Leipzig. La Paris îşi continuă studiile, frecventând şi cursurile de istoria diplomaţiei de pe lângă Şcoala de Ştiinţe politice. În războiul din 1919 îl găsim pe front de unde a întreţinut cu mama sa o bogată corespondenţă ce se păstrează azi în Arhiva Mureşenilor.

TRAIAN MUREŞIANU (1864-1901)
fiul lui Iacob Mureşianu

Bariton la Opera din Viena a fost şi un foarte talentat sculptor, desfăşurându-şi activitatea de artist plastic la Iaşi.

IACOB MUREŞIANU (1857 – 1917) Compozitor S-a născut în Braşov la 17 iunie 1857. Aici îşi face primele studii, apoi se înscrie la Politehnica din Viena. Renunţa însă, în favoarea muzicii, şi va absolvi cursurile Conservatorului din Leipzig. La 16 septembrie 1888 se căsătoreşte cu pianista Otilia Brânduşianu, cu care va avea 8 copii. Cea […]

ELENA MUREŞIANU (1862-1924) soţia lui Aurel Mureşianu Fiica unui comerciant din Sibiu, stabilit ulterior la Braşov, Elena Popovici se naşte la 13 septembrie 1862. Despre primele sale studii nu s-au păstrat informaţii, în schimb se ştie că între anii 1884 şi 1888 urmează cursurile secţiei pentru femei a Şcolii de Arte şi Meserii a Muzeului […]

Dr. AUREL MUREŞIANU (1847-1909)
fiul lui Iacob Mureşianu

Doctor al Facultăţii de Drept din Viena, renunţă la o strălucită carieră juridică în capitala imperiului pentru a prelua în 1878 conducerea „Gazetei Transilvaniei”, devenind primul ziarist profesionist din Transilvania. Foarte activ în viaţa politică, se află printre fondatorii Partidului Naţional Român, făcând parte aproape în permanenţă din Comitetul Central al acestuia, „Gazeta Transilvaniei” devenind oficios al partidului. Este autorul unuia dintre cele două proiecte care au stat la baza Memorandului din 1892 şi s-a numărat printre apărători în Procesul Memorandiştilor, militând pentru dreptul fiecărui cetăţean de a se putea apăra în limba maternă.

ANDREI MUREŞANU (1816-1863)

La absolvirea Facultăţii de Teologie din Blaj este adus la Braşov de vărul său, Iacob Mureşianu, pentru a lucra împreună la formarea Liceului latino-german şi pentru a redacta revista „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Poet al Revoluţiei de la 1848, în luna mai a acelui an compune poezia „Un răsunet” pentru care va alege o melodie foarte mult cântată în toate provinciile româneşti, „Din sânul maicii mele”. Lua astfel naştere „Deşteaptă-te Române”, imnul Revoluţiei de la 1848 şi actualul imn de stat al României.

Acad. IACOB MUREŞIANU (1812-1887)

Format la şcolile Blajului, care transmiteau generaţiilor de intelectuali ai sec. al XIX-lea mesajul cărturarilor Şcolii Ardelene, potrivit căruia cultura are rolul determinant în evoluţia unei naţiuni, Iacob Mureşianu venea la Braşov în 1837, pentru a fi cel dintâi profesor al unei şcoli pe care va reuşi să o transforme în ceea ce a fost Liceul latino-german şi pentru a-l ajuta pe George Bariţiu să redacteze primul ziar politic al românilor ardeleni.