Tranzitie alfabet chirilic la alfabet latin

Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV, şi până în anul 1862. Datorită faptului că în limba română se găsesc sunete ce nu au corespondenţă în alfabetul chirilic clasic, grămăticii s-au văzut nevoiţi să inventeze o serie de semne, pentru a le putea reprezenta. Pentru Ţările Române, cu excepţia ...

Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV, şi până în anul 1862. Datorită faptului că în limba română se găsesc sunete ce nu au corespondenţă în alfabetul chirilic clasic, grămăticii s-au văzut nevoiţi să inventeze o serie de semne, pentru a le putea reprezenta. Pentru Ţările Române, cu excepţia Transilvaniei, care a intrat sub influenţa cancelariei de limbă latină, alfabetul chirilic a fost preluat odată cu înfiinţarea mitropoliilor şi a cancelariilor domneşti şi a fost utilizat mai bine de 900 de ani.

Trecerea de la folosirea alfabetului chirilic la cel cu litere latine s-a realizat treptat, printr-un alfabet de tranziţie. Alfabetul latin a fost pentru prima dată folosit în Transilvania, când după mai multe încercări a fost tipărită şi prima carte cu litere latine şi o ortografie etimologică latină. Este vorba de Carte de rogacioni a lui Samuil Micu în 1779.

Primul ziar românesc din Transilvania, Gazeta de Transilvania, și suplimentul lui literar, Foaie pentru minte, inimă și literatură, au fost tipărite în primii ani cu alfabet chirilic.

Primul număr al ziarului apare la 12 martie 1838 şi este scris cu caractere chirilice. În numărul 1 din 2 ianuarie 1852 apare primul articol scris cu caractere latine pe prima pagină Monarhia austriacă”. În acelaşi an începe ca întreaga primă pagină a ziarului să fie scrisă cu caractere latine.

Zece ani mai târziu, numărul 1 din 7 ianuarie 1862 al Gazetei Transilvaniei este scris integral cu caractere latine.

Mai multe

Tranzitie alfabet chirilic la alfabet latin Conține 15 documente.

Se afişează 1-15 din 15 articole
  • „Părintească dragoste, Costache! Costache, a venit Bombăna şi mi-a spus că i-a spus Dani că eşti bolnav. Te rog scrie-mi ce ai şi cheamă doftor, nu te lăsa să te biruiască. Îi fi răcit, că trage zărăfia sau ţi s-o fi plecat. Scrie-mi cum ţi-e că n-am răbdare până n-oi avea răspuns cum ţi-e. P-aci umblă vărsatu. Fetiţa Carlinii a mare ....

  • „(1)858 dechembrie 12 Dorite Costache, Costache, mă prinde mare mirare. 3 scrisori ţi-am trimes şi până astăzi n-am nici un răspuns. O scrisoare ţi-am trimis-o cu … al Linţii şi 2 cu …Aşa te rog să-mi trimiţi răspuns pentru toate ce ţi-am scris pentru peşte de nu vei fi trimis cu Bombăn să vămăe să nu mai iei, dar te rog să ...

  • „Domnule Protopop! Eu din nou am spus lui Bondidai Ştefan să-ţi trimită scrisoarea înapoi pentru bani care nu ţi-am datu încă şi nu mi-au răspuns că n-au găsit-o încă şi că dacă a găsi-o, ţi-a trimite-o. N-a fi hibă, că banu nu i-am putut face rămânând. Timişoara 1848 aprilie 24, Simion Şuteu Paroh”.

  • Gazeta Transsilvaniei, nr. 3 din 9 ianuarie 1854, p. 12. „Noutăți diverse. Despre ferirea vitelor de boală s-a aflat un leac probat. Aiiu (usturoiu) zdrobit să se dee vitei ori pe pâine ori cu cartofi dimineața pe nemâncate. Proba mijlocului acestuia s-a constatat fără îndoială în mai multe probe.” 

  • Foaie pentru minte, inimă şi literatură nr. 16 din 1847 „La musa mea Întoarce musă, foaia, măcar pe o clipită Şi scrie, că românul a fost şi fericit; Retaci în viitorul şi soarta asuprită Ofteze geamăt lângă, căci tot e mulţumit!”

  • Foaie pentru minte, inimă şi literatură nr. 15 din 1847 „Aforisme pentru păstrarea sănătăţii (de Dr. Vasici) Purtarea vieţii noastre este dată în mâna noastră, însă totdodată şi în glasul naturii şi a conştiinţei sunt puse şi regulile după care avem a ne purta, şi care noi nu le putem din zi în zi călca, fără să ne ajungă pedeapsa.”

  • Foaie pentru minte, inimă şi literatură nr. 10 din 1847 „Istoria Poloniei au scris-o din naţionali Maruscevici, Niemţevici, Lelevel, Mişchievici, Promihovschi, iar din străini câţiva franţozi, cum Rullier, Histoire de l`anarchie de Pologne et du demembrement de cette republique 4 tom. 1807 ş.a. Vezi şi istoricii universali, cum Rottec, Burckhardt şi alte...

  • Foaie pentru minte, inimă şi literatură nr. 8 din 1847 „Cuvânt Zis la pomenirea de 40 de zile a preasf. Proip-mitropolit al Moldovei Beniamin de Protosingelul Dionisie, director al Seminarului Sf. Mitropoli, rostit în Sf. Mitropolie la Bucureşti.”

  • Alfabetul chirilic român a fost utilizat în scrierea limbii române din secolele XIV-XV. Trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin s-a realizat treptat, pe la mijlocul secolului XIX, prin alfabetul de tranziție. Înlocuirea integrală a fost decretată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1862.

  • Foaie pentru minte, inimă și literatură nr. 25 din 1847. „Anul I Ceas. Pe săpt. Religie 4 Etimologie 3 Geografie 5 ½ Tranziția de la alfabetul chirilic la cel latin Istorie 6 Aritmetică 4 ½ Tranziția de la alfabetul chirilic la cel latin Istorie naturală 2 ½ Caligrafie 2 ½”

  • Foaie pentru minte, inimă și literatură nr. 23 din 1847 „Cuvânt funebru «Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu, şi privind la săvârşirea vieţii lor, să le urmaţi credinţa.»”

  • Foaie pentru minte, inimă și literatură nr. 22 din 1847 „52. Desşirul, vede oricine că e contrariul lui înşirul, şi că vine de la şirul = series. Prin urmare e de prisos a umbla pe la vechii germani după scheren = a împărţi etc.”

  • Foaie pentru minte, inimă și literatură nr. 21 din 1847 „Buiacu, nu înseamnă = bübisch ca să se poate reduce la germ. bube, bue; ci înseamnă om care dă – umblă – face orbeşte, fără socoteală, fără judecată. ..

  • Foaie pentru minte, inimă și literatură nr. 19 din 1847 „Luna lui mai Nu e zi în care să nu mă deştept pe câmp. Ce dimineţi măreţe sunt acestea? Chiar ca dimineaţa cea întâi a facerii, oh doar şi atunci era ziua lui mai!”

  • Foaie pentru minte, inimă şi literatură nr. 17 din 1847 „O oră de primăvară Imitaţie dintr`un manuscris...

Se afişează 1-15 din 15 articole